Blog - Maria Cristina Cojocaru

With cocaine, the addiction can become so strong that an individual becomes literally willing to give up everything else in life for his or her addiction. Families, possessions, careers, faith, self respect, dignity, their freedom and in many cases, their life, it's no wonder to me that cocaine is the greatest threat to this nation since those who become addicted are very devout customers and they constantly need more and more, regardless of the price to be paid."

According to the National Drug Intelligence Center, the data also shows that state and local law enforcement agencies identify powder cocaine or crack as the drug most contributing to violent crimes and property crimes in their areas; 50 percent of violent crimes and 39 percent of property crimes, higher than any other drug, are attributed to the use and abuse of the various forms of cocaine. The agencies ranked cocaine higher than any other drug in nearly every drug threat category.

Patras is the third largest city of Greece and the capital of the Prefecture of Achaia located in northern Peloponnese, 215 km west of Athens. The city is built on the foothills of Mount Panachaikon overlooking the Gulf of Patras.

In the past, the Port of Patras has played an important role in the economic life of modern Greece from the early years of its independence as an important import and export centre. As years went by and Piraeus developed traffic was reduced. In 1893, the Corinth Canal was opened and the Aegean Sea connected with the Ionian. Consequently the sea passage between Patras and Piraeus was reduced as it was no longer necessary to circumnavigate the Peloponnese Peninsula.

The first indications of maritime and coastal activities were during the prehistoric age and have been located in the area of Agfa, which functioned as a seaport for the town of Aegialos.

After Patras was founded in the 11th century at a location closer to the sea in relation to the prehistoric location of the town of Aegialos, the harbour was organized in its eastern coastal area. The most common explanation given for the name Patras is the mythological one, deriving from Patreus, the name of the town's ancient legendary settler.

Even though the citizens of Patras had turned their activities towards the sea, the city plan was inspired by the engineer Stamatios Voulgaris, who did not seem to facilitate these activities with the creation of an artificial harbour. Even without a harbour, Patras had heavy traffic of trade ships from all over the world. These ships exported mainly raisins, but also silk, leather and cereals. It imported construction, weaving materials, sugar and coffee. These trade activities consolidated the Harbour of Patras as the most important trading centre of the eastern Mediterranean and created the first shipping lines to connect Patras with Corfu, Zakynthos, Ancona, Piraeus, Smyrna, Gibraltar, Trieste etc.

The port contributed greatly to overseas immigration, especially during the end of the 19th and the beginning of the 20th century. Up until the end of the 1960s, before the growth in air travel, the main means of transportation for the immigrants were the ocean liners that often docked in Patras. Trade with Western Europe mainly Britain, France and Italy, did much to shape its early identity as a significant port and cosmopolitan urban centre in early 20th century Greece.

Shortly after World War II the port was in decline, up to 30 years ago, until ferryboat routes connected Greece with Italy. More than 40 ferryboats are used for this route during the summer season.

Patchouli
Parole chiave: piante-officinali
L'essenza di patchouli è composta principalmente da canfora di patchouli, patchoulene, benzaldeide e aldeidi di cannella, sostanze che hanno un effetto calmante e rilassante. Il patchoulene ha le stesse proprietà dell'azulene contenuto nella camomilla: mantiene la pelle sana e coadiuva il processo dì cicatrizzazione delle ferite.
L'essenza di patchouli grazie al benzaldeide e agli aldeidi di cannella è un ottimo antimicotico. In caso di debolezza generale versarne alcune gocce nel diffusore degli aromi.

In dosi ridotte l'essenza di patchouli svolge un'azione rivitalizzante e irrobustente. Un bagno con essenza di patchouli e di neroli rilassa e dona nuova energia. Dopo il bagno riposarsi per almeno mezz'ora.

Bagno antidepressivo L'aroma che profuma di terra, caldo e avvolgente dell'essenza di patchouli è d'aiuto per allontanare dispiaceri e problemi. Fare un bagno con essenza di patchouli e olio di vaniglia. Dopo il bagno riposarsi per almeno 1 ora.

Contro la pelle ruvida e screpolata L'olio di jojoba e patchouli protegge la pelle da fastidiose screpolature e la rende morbida e liscia. Stendere il composto sulle parti interessate più volte al giorno.

Per la cura dei piedi Massaggiare i piedi ogni giorno con una miscela di olio di semi di girasole e alcune gocce d'essenza di patchouli.

Uso esterno

Il patchoulene, sostanza simile all'azulene, contenuto nell'essenza di patchouli favorisce la crescita di nuove cellule epiteliali e coadiuva il processo di cicatrizzazione delle ferite. In caso di lesioni che stentano a guarire mettere alcune gocce di essenza su una garza e porla sulla zona interessata. È consigliabile cambiare la compressa più volte al giorno.
In caso di eczemi e forme allergiche cutanee aggiungere 10 gocce di essenza di patchouli a 50 ml di olio di mandorle e massaggiare più volte al giorno la parte interessata.
Lavaggi con essenza di patchouli sono d'aiuto per tonificare e rassodare la pelle secca, stanca e flaccida del viso. Aggiungere 3 gocce di essenza a 1/2l d'acqua calda e lavarsi il viso mattino e sera dopo aver pulito la pelle.

Cocaina salveaza Romania ...sau mai bine zis Arad-ul ...

Daca mergi intr-o farmacie si ceri un produs pentru depresie in cazul abstinentei de la Cocaina ......farmacista intra in panica si iti spune ca ea nu stie si nu o intereseaza ....sa mergem mai departe ...cu acest subiect .....vorbiim de Arad ....intrati intr-un club .....uitati-va un pic in jur ...oameni care au un tic ciudat ..ca si cum ar fi raciti si isi isi trag respiratia pe nas .....de ce oare? simplu pentru ca au prizat Cocaina ...pare un subiect ireal pentru cei ce stau akasa si citesc ziarele ....dar cine sunt acesti oameni ...incredibil ...avocati , notari si mai ales tineri .......de unde se cumpara cocaina ...din Arad bineinteles .....intr-o pungulita si mergi la baie si o inhalezi ...in cateva minute isi face efectul ....cat costa ? depinde ...in jur de 50 sau 100 de euro ....si daca vrei numai o tigara cu marijuana doar 50 de ron .....

Care sunt efectele negative ale acestei placeri ....accidente auto ... politistii romani nu sunt inca specializati de a face ca si in Italia sau alte tari din Europa exemene pentru depistarea celor care au consumat droguri(exemen al firelor de par ),afecteaza auzul -persoanele dependente ajungand pana la surzenie partiala si ireversibila , depresie si paranoia in perioadele de abstinenta si bineinteles epuizarea tuturor veniturilor pentru ca corpul iti va cere din ce in ce mai mult si mai des si in final nu te mai poti opri .

4.3. Cauzele consumului de droguri

Tendintã de experimentare, curiozitate
Presiunea grupului
Disponibilitatea drogului
Personalitatea si mediul social (drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr-o realitate durã)
Mass-media (anumiti idoli ai tinerilor, care consumã droguri, beneficiazã de o largã publicitate)
4.4. Riscuri pentru sãnãtate

Riscurile pentru sãnãtate variazã în functie de tipul de drog, modul de administrare si statusul afectiv, fizic si nutritional al consumatorului.

§ Riscul ce-l comportã utilizarea drogului a fost accentuat, într-o manierã spectaculoasã de propagarea infectiei cu HIV, pentru cei care-si administreazã drogul prin injectare si împart între ei acele si seringile contaminate.

§ Consumul cronic de opiacee poate produce afectare hepaticã, infectii si afectiuni neurologice. Dependenta de opiacee, în special de heroinã, se asociazã cu mortinatalitate, retard de crestere fetalã si morbiditate neonatalã.

Supradoza este cauza principalã de deces prematur dar mai existã si alte cauze ca socul anafilactic, septicemia, endocardita, hepatita si violenta cu o crestere a nivelului sinuciderilor.

§ Benzodiazepinele sunt tranchilizantele cele mai frecvent folosite. Chiar si la doze terapeutice, anumite benzodiazepine ca lorazepam-ul si oxazepam-ul, pot induce obisnuintã si fenomene de sevraj.

Decesul în cazul drogurilor deprimante ale SNC poatã sã aparã în urma administrãrii accidental sau voluntar (suicid) a unei supradoze. În cursul crizelor de sevraj, cu gravitate mare, pot apare convulsii si o stare de rãu epileptic care de asemenea pun viata în pericol.
S-a avansat ideea ca un consum prelungit de sedative poate antrena schimbãri de personalitate, în special în cazul benzodiazepinelor (diazepam, clordiazepoxid); de asemenea s-a demonstrat cã benzodiazepinele altereazã memoria si vigilenta.

§ În cazul stimulantelor consecintele observate asupra sãnãtãtii depind de modul de administrare a produsului, dar si de frecventã si dozã. Fenomenele obisnuite produse de acestea sunt insomnia, scãderea în greutate, halucinatiile, psihoza paranoidã si crizele cardiace. În cazul administrãrii i.v. a amfetaminelor poate sã aparã deces prin stop cardiac, accidente cerebrovasculare, precum si prin complicatii (septicemie) ca urmare a injectãrii. Psihoza amfetaminicã este principala maladie psihiatricã legatã de folosirea acestor droguri; aceastã psihozã nu apare sistematic si e reversibilã în perioada de abstinentã.

Morbiditatea si mortalitatea asociate cocainei sunt mai crescute în cazul produsului injectabil fatã de prizare. În cazul unui supradoze poate apare deces prin stop cardiac sau hemoragie cerebralã.

Principiile active ale khat-ului (cathina si cathinona) au proprietãti similare amfetaminelor, dar sunt mai putin stimulante si toxice.

§ Halucinogenele (cel mai folosit este LSD) induc în special psihozã acutã, eventual psihozã cronicã, stãri depresive precum si simptome neurologice (convulsii sau tulburãri de perceptie). Anumiti consumatori rãmân într-o stare psihoticã si comportamentul lor nu se distinge de cel al unui schizofren cronic. Moartea poate surveni accidental sau prin suicid atunci când consumatorul se gãseste sub influenta halucinogenului.

§ Morbiditatea legatã de abuzul cronic de canabis apare ca rezultat al obiceiului de a-l fuma, efectele fiind similare cu cele ale tutunului. Efectele canabisului asupra proceselor hormonale, imunologice, de reproducere sunt insuficient demonstrate (si numai pe experiment animal). Psihoza consecutivã prizãrii canabisului este reversibilã si apare la mai putin de 1% din consumatori.

§ Substantele utilizate prin inhalare pot produce moarte subitã prin fibrilatie, depresie respiratorie, asfixie. De asemenea, în caz de inhalare prelungitã apar leziuni hepatice si renale precum si afectarea mãduvei osoase.

§ Abuzul de droguri cauzeazã si alte tipuri de probleme comportamentale si sociale: suicidul, accidentele, absenteismul, delicventa etc. Toxicomanii cronici au tendinta de a-si abandona familia, scoala si au un cerc de prieteni unde consumul de droguri este foarte rãspândit. De cele mai multe ori, pãrintii lor sunt ei însisi tributari alcoolului si tranchilizantelor. Deoarece consumul de droguri este ilegal, utilizatorii si furnizorii sunt direct sau indirect implicati într-o retea de delicventã si posibil de violentã (datoritã sumelor de bani pe care le procurã comertul ilicit cu droguri). Este un motiv din cauza cãruia numerosi tineri recurg la crime si prostitutie pentru a-si cumpãra drogul.

Cum trebuie sa procedeze un parinte?
"Discutati cu el fara sa ii faceti morala. Evaluati impreuna motivele consumului de droguri; vorbiti despre consecinte si despre ingrijorarea dumneavoastra in legatura cu acest lucru. Convingeti-l sa mearga la un specialist si insotiti-l. Are nevoie sa constientizeze ceea ce face",

CE TREBUIE SA STI DESPRE DROGURI

Pacientii care iau supradoza si intra in coma sunt adusi la Spitalul de Urgenta Floreasca daca sunt maturi si la Spitalul "Grigore Alexandrescu" daca sunt copii. Aici se incearca scoaterea lor din starea critica. Internarea dureaza intre 24 si 72 de ore. De aici toxicomanii sunt indrumati catre Centrul de Toxicomanii al Spitalului Clinic "Alexandru Obregia".

Persoana care consuma ilicit droguri este supusa uneia dintre urmatoarele masuri: cura de dezintoxicare sau supraveghere medicala.

Cura de dezintoxicare nu se poate face fara acordul pacientului, pentru ca cine nu vrea sa se lase de droguri nu poate fi tratat cu forta.

Daca o femeie insarcinata se drogheaza in timpul sarcinii, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. Se poate vorbi de o "dependenta naturala" de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului. La ora actuala unul din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii pentru ca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989 in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina.

Drogurile te pot face sa scapi de inhibitii. Astfel apare riscul de a face ceva ce poti regreta mai tarziu: sex neprotejat, jafuri si chiar crime.

Seringile nesterilizate sunt raspunzatoare pentru complicatiile infectioase, care pot duce uneori la septicemie, hepatita virala sau SIDA.

Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza.

La ora actuala marijuana este fumata peste tot in lume.

Un specialist francez considera ca un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea Parisului.

In Romania se intersecteaza trei mari cai de tranzit al drogurilor. Din cauza razboiului, calea africana - Egipt, Iran, Irak, Turcia, Bulgaria, Romania -, care trecea inainte prin Iugoslavia, si-a schimbat traseul prin Romania. Cea de a doua cale este cea asiatica - China, Rusia, Ucraina, Republica Moldova si din nou Romania. Cea de-a treia cale, mai nou aparuta, este calea Americii de Sud, de unde vine cocaina, atat pe cale maritima, prin Mediterana, cat si pe cale aeriana, prin aeroportul Otopeni", spune doctorul Cristian Bellu-Bengescu - medic primar psihiatru, specialist in toxicomanii, de la Spitalul Clinic "Alexandru Obregia" din Bucuresti - in cartea "Adolescentii si toxicomania" aparuta la Editura Polirom in anul 2000.

Despre droguri

Droguri care-ti distrug viata Extaz, dependenta, coma... Moarte sau Vindecare?
Ii vezi pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou... Ii recunosti usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosii, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore, cu putin noroc. Si atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul. O noua doza, un alt vis frumos.
Si apoi cosmarul depresiei. O alta doza. Din nou extaz. Devin dependenti de vise frumoase si sfarsesc la spital, in coma. Daca nu la morga.
De ce? Din cauza curiozitatii, a anturajului sau doar a ignorantei. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala, chiar daca renunta la droguri. Doctorii spun ca ai nevoie de cel putin doi ani ca sa te vindeci complet. Dar asta numai daca vrei si ai vointa. Nimeni nu se poate vindeca in locul tau.
Ai de ales! Extazul dureaza putin... Cosmarul dureaza pana la sfarsit!

Tutunul - nicotina
Este una dintre substantele cele mai folosite în tara noastra. Fumatul este o actiune în urma careia fumatorul devine dependent de drogul numit nicotina. Când nicotina este inhalata în plamâni, fluxul sangvin arterial preia aceasta substanta si o transporta catre creier într-un interval de zece secunde. Atât în cazul femeilor, cât si al barbatilor, raspândirea tuturor afectiunilor respiratorii cronice (bronsita, astm, afectiuni respiratorii) este strâns legata de nivelul fumatului. Aproximativ 129.000 de oameni mor în fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. Numarul de cazuri de femei bolnave de cancer pulmonar este mult crescut si numarul fumatoarelor este în crestere. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major în afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit.

Alcoolul
Ceea ce face alcoolul este sa încetineasca functionarea celulelor si a organelor pâna când ajung sa îsi desfasoare activitatea cu mult mai putina eficienta. El afecteaza creierul intervenind în activitatea centrilor care coordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gândirea. Produce dificultati în vorbire si erori în procesul de gândire. Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparând astfel "simptomele" clasice: mersul împleticit, cazaturile, ajungându-se pâna la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins în mâna. În mod paradoxal, desi încetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia inhibitiilor. Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa din functie sau se relaxeaza excesiv astfel încât emotiile devin exagerate. Daca se consuma îndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în coma. Consumarea alcoolului în cantitati mari mareste riscul aparitiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui si al esofagului, probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza si cancerul ficatului. Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid în tesuturi). Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, a infarcturilor si determina cresterea presiunii sângelui. Alte afectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv. Persoanele care consuma alcool în cantitati prea mari au sanse mai mari decât altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt, de asemenea mult crescute.

Amfetaminele
În anii 1960 amfetaminele erau larg prescrise pentru depresiuni nervoase si pentru suprimarea poftei de mâncare. Azi vi se pot vinde ilegal ca tablete sau pudra si ati putea fi chiar convinsi de catre altii sa vi le injectati. Amfetaminele trezesc corpul, dând o senzatie de energie si încredere în sine, dar nelinistea si iritabilitatea devin predominante. Dozele mari de amfetamine pot provoca accese de panica, iar corpul ar putea avea nevoie de câteva zile pentru a-si reveni complet. Pentru a pastra efectul dorit, consumatorii trebuie sa mareasca dozele. Când se opresc, consumatorii sunt adesea depresivi, letargici si extrem de înfometati. Amfetaminele nu fac decât sa anuleze senzatia de foame, înlocuind-o cu o senzatie de satietate. Consumatorii înraiti risca afectarea vaselor de sânge, a inimii mai ales cei care au deja probleme cu o mare presiune a sângelui, probleme cu inima si cei care fac exercitii de forta în timp ce iau drogul. Consumatorii care sunt obisnuiti cu doze mari risca sa dezvolte crize de halucinatii, deziluzii si paranoia. Aceste situatii se pot dezvolta în clasice cazuri de psihoza paranoica care dureaza luni de zile pentru a-si reveni sau care devin permanente.

Cocaina
Se prezinta sub forma de pudra cristalina, alba, asemanatoare zapezii, în argou fiind denumita si "zapada". În trafic, aceasta se amesteca adeseori cu o pudra alba inerta, cum ar fi acidul boric sau bicarbonatul de sodiu. Pulberea de cocaina poate fi prizata, iar daca se prezinta sub forma lichida, se injecteaza intravenos. Efectul cocainei este imediat si se manifesta printr-o stare de euforie care dureaza 20 de minute. Dupa disparitia efectului, consumatorul resimte o atât de mare cadere încât este tentat sa repete doza imediat pentru a restabili senzatia anterioara. Când cei dependenti de cocaina încearca sa renunte la acest drog, intervin stari de depresie care se pot înlatura doar prin reluarea consumului. Cei ce consuma cocaina declara ca folosirea drogului este mult mai importanta decât hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de munca. Principala lor problema este cum sa înlature efectele neplacute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sa nu îl folosim. Efectele cocainei asupra psihicului includ în mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numarului de acte irationale, nervozitatea, neîncrederea, depresia si lipsa motivationala. Datorita solicitarii sporite a inimii din timpul consumului de cocaina, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale. Exista rare cazuri de hemoragii cerebrale (sângerari în interiorul creierului) datorate unei mariri acute a presiunii sangvine. Daca este administrata intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otravirea sângelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineînteles, S.I.D.A.

Frunzele de coca
Frunzele de coca sunt utilizate ca stimulent usor, eliminând senzatiile de foame si oboseala. Ele contin între 0,5 si 1% cocaina. Cocaina este principalul alcaloid al frunzelor de coca si poate fi extras printr-un proces chimic.
Opiul si derivatii sai
Opiul este un produs natural care se extrage din capsulele de mac care nu au ajuns la maturitate. La origine opiul, ca "drog creator al pacii", se mânca sau se bea sub forma de infuzie iar ulterior se fuma. Astazi, majoritatea opiului produs în lume se transforma în morfina, codeina si heroina.

Morfina
Morfina este un stupefiant analgezic, fiind principalul analgezic al opiului. Timp de peste 100 ani a fost considerat ca fiind cel mai puternic analgezic cunoscut din lume. În scopuri terapeutice, morfina se administreaza oral sau prin injectii, efectul ei fiind mult mai puternic decât al opiului. Codeina Este un alcaloid izolat din opiu, însa efectele sunt mai slabe decât cele ale morfinei. Toxicomaniile provocate de codeina sunt rare, deoarece este nevoie de doze foarte mari, administrate perioade lungi.

Heroina
Este un stupefiant semisintetic, extras din morfina. Heroina se prezinta sub forma de pudra sau de substanta granulata, de culoare alb bej, bruna sau maro. Este o substanta puternic toxicomanogena, actionând direct asupra sistemului nervos central. Efectele heroinei constau în diminuarea generala a activitatii respiratorii si cardiovasculare, diminuarea acuitatilor vizuale precum si într-o estompare a reflexelor pasive. Injectata intravenos, heroina poate provoca pneumonie si poate avea efecte secundare, iar, prin supradozare poate duce la o severa depresie respiratorie produce inconstienta si coma si duce, de multe ori, la moarte, prin stop respirator. Efectul heroinei este mare si riscurile sunt si mai mari daca se asociaza cu alte droguri, precum ar fi alcoolul.

Barbituricele
Constituie o categorie de droguri derivate de la acidul barbituric, iar compusii pot avea o actiune de durata lunga, medie sau scurta. Derivatii barbiturici se prezinta de obicei, sub forma de capsule si comprimate, dar uneori sunt vândute si sub alte forme. Se folosesc adeseori pentru a amplifica efectul heroinei si pot da senzatia de destindere si de buna dispozitie, cu perioade de reactie mult mai mari decât de obicei. Renuntarea brusca la acest drog poate provoca chiar si decesul persoanei respective.

Tranchilizantele
Sunt prescrise de catre medici în cazuri de anxietate sau tensiune nervoasa, iar în unele cazuri ca somnifer. Tranchilizantele majore se folosesc în tratarea unor tulburari mentale grave si sunt substante antipsihotice. Cu toate ca sunt destinate administrarii sub forma de pastile, narcomanii si le injecteaza. Tranchilizantele diminueaza foarte mult activitatile care necesita concentrarea, pot duce la agresivitate. Atunci când sunt asociate cu alcool pot sa duca chiar la moarte.

L.S.D.
Este un drog halucinogen care actioneaza asupra sistemului nervos central, producând modificari ale dispozitiei si perceptiei, mergând pâna la iluzii senzoriale si chiar halucinatii. Efectul se poate întinde pâna la pierderea contactului real si la schizofrenie. L.S.D.-ul se prezinta în mod obisnuit sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid, sau sub forma de pudra casanta ori mici pilule si comprimate albe sau colorate.

Ecstasy
Se mai gaseste si sub denumirea de "E" sau "X.T.C." si este sub forma de tablete sau capsule diferit colorate si rar sub forma de pulbere sau lichid, fiind un derivat al amfetaminelor. Efectul drogului, asa-numita "calatorie E" este descris de catre consumatori în termenii cei mai favorabili: modifica perceptia - în special a muzicii, confera o senzatie de fericire, armonie si afectiune. Acest drog provoaca distrugeri de lunga durata în creier - prin lipsa acuta si persistenta de serotonina, terminatiile nervoase atrofiindu-se, în special în centrele senzoriale. Foarte periculoasa este asocierea acestui drog cu altele, precum alcoolul sau L.S.D.

Adevarul despre droguri
· Drogul nu te face liber · Drogul este înselator, produce foarte repede obisnuinta · Drogul nu usureaza comunicarea · Drogul exclude individul din orice activitate familiala si profesionala · Drogul nu rezolva problemele · Folosirea drogurilor este o alegere gresita, iar lupta cu stresul vietii de fiecare zi reprezinta o parte inevitabila a experientei umane, lucru asociat cu dezvoltarea si maturizarea persoanei. · Un remediu eficient, la îndemâna oricui, pentru înlaturarea starilor de deprimare, neliniste, singuratate, este sportul.

Cocaina

Istoria cocainei
Utilizãrile medicale ale cocainei
Dependenta de cocainã
Efectele cocainei asupra corpului omenesc

Istoria cocainei

Cu mult timp în urmã, cocaina era extrasã din planta de coca, iar frunzele erau mestecate de cãtre amerindienii peruani si cei din diferitele tãri ale Americii de Sud.

Folosirea acestor frunze este anterioarã timpului istoric cunoscut, astfel cã tot ceea ce stim este în întregime derivat din surse arheologice. Urmele descoperite în oalele din America de Sud demonstreazã faptul cã mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural încã dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie în jurul anului 3.000 î.Hr. si cã efectele acestora asupra stãrii de spirit si asupra comportamentului erau foarte mult apreciate de cãtre indieni.

Planta era consideratã a fi un dar al zeilor si era folositã în timpul ritualurilor religioase, înmormântãrilor si a altor situatii speciale. În momentul aparitiei spaniolilor, în secolul al XV-lea, Imperiul Incas era în declin. În aceastã perioadã frunzele de coca nu mai erau folosite decât de cãtre clasa conducãtoare sau doar în scop ritualic. La început, spaniolii au încercat sã-i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea acestora, deoarece le considerau o barierã în calea convertirii la crestinism. Mai târziu, a devenit o modalitate de recompensare a bãstinasilor pentru munca acestora. În acest fel, ei puteau obliga o importantã fortã de muncã sã lucreze în conditii grele, la altitudini înalte, în minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolaltã cu ceaiul, cafeaua si tutunul au fost aduse în Europa de cãtre exploratori în secolul al XVI-lea, dar spre deosebire de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare chiar înainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se poate datora si deteriorãrii frunzelor în timpul cãlãtoriei, ceea ce le slãbea mult efectul.

În 1862 Albert Niemann reuseste sã extragã dintr-o substantã cristalinã derivata din frunzele de coca o formã purã de cocainã. Cocaina era extrem de pretuitã în deceniile opt si nouã ale secolului al XIX -lea si multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizarea terapeuticã a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Verne si Thomas Edison aprobau în anul 1888 folosirea cocainei, a bãuturii Coca-Cola ce continea în mod natural cocainã si se recomanda singurã ca fiind “bãutura care înlãturã obosela". (Între timp Coca- Cola a înlocuit continutul de cocaina cu cofeinã).

Înainte de anul 1960, cocaina nu era intens folositã în Statele Unite decât printre animatorii din localuri si cântãretii de jazz. Utilizarea drogului a fost interzisã, atât în domeniul medical, cât si în scop recreativ începând din anul 1914. Nativii din Anzi folosesc încã frunzele de coca pentru efectul stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune cã pot merge zile întregi fãrã sã le fie foame sau sã se simtã obositi.

Totusi, utilizatorii au un mers sovãielnic, dintii le sunt acoperiti de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala de apatie.

Utilizãrile medicale ale cocainei

Pentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie sã treacã de la un nerv la altul sub formã de impulsuri pânã ajunge la creier, unde este procesatã si interpretatã ca atare. Cocaina inhibã aceastã transmitere a informatiei, comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibilã. Lista afectiunilor considerate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alcãtuitã de personalitãti medicale ale deceniilor opt si nouã ale secolului al XIX-lea, este cu adevarat impresionantã si lasã sã se inteleagã faptul cã planta de coca este un drog miraculos care poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.

In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calitãtile de potential anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinut cu tãrie de cãtre Freud, acesta cãpãtând astfel de informatii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice in cãre se afirma cã drogul poate fi folosit in tratarea dependentei de morfinã si alcool. Freud nu credea cã si cocaina poate provoca dependentã. Desi drogul era bine vãzut in acele timpuri, de la sfarsitul secolului, a inceput sã devinã evident faptul cã folosirea lui poate avea urmãri dezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfinã. Freud isi tratase prietenul cu cocainã, si devenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput sã sufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta la consumul de cocainã vreme de câtiva ani. Dar si el si altii au inceput sã scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri.

Devenise evident faptul cã planta de coca putea fi un bun anestezic, in special in cazurile de chirurgie ocularã, dar efectele secundare erau atât de neplãcute incât folosirea sa a fost scoasã in afara legii de cãtre cele mai multe guverne.

Dependenta de cocainã

Pentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdusã in corp prin prizare, inghitire sau injectare. Doar cocaina purã se poate fuma.

In afarã de America de Sud, unde aceasta se mestecã si este absorbitã prin peretii bucali, mucoasa stomacalã si intestinalã, cocaina este cel mai des folositã sub formã de pudrã. Acest praf este rapid absorbit prin toate membranele cum ar fi mucoasa bucalã, cãile nazale si tractul gastrointestinal.

Praful este forma cea mai des folositã a drogului si pentru cã este astfel mult mai usor de trecut granitele unei tãri decât sub forma de frunze. In ideea cresterii profiturilor, cocaina hidrocloridã este amestecatã cu zahãr sau cu alte droguri, expunând astfel consumatorul la efectul altor substante necunoscute si potential periculoase. Cea mai popularã formã de utilizare a cocainei este, in zilele noastre, “priza”. In câteva secunde apare o senzatie de amortire in interiorul nasului, care dureazã aproximativ cinci minute. Dupã aceasta se initiazã o stare crescândã de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureazã zece-douãzeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punct culminant, utilizatorii continuã sã prizeze drogul cam la fiecare treizeci de minute, pânã cand cantitatea de drog disponibilã se epuizeazã.

Consumatorii experimentati sau care utilizeazã frecvent cocaina, si-o administreazã intravenos. Senzatia, foarte puternicã, se produce intr-un interval de unu, douã minute si se diminueazã dupã aproximativ treizeci de minute; ca si in cazul “prizei”, utilizatorul isi va injecta din nou drogul, in functie de cantitatea disponibilã.

Cocaina se fumeazã in Peru, Ecuador, Columbia si Bolivia unde se gãseste mult mai usor sub aceastã formã. Efectele produse prin fumatul pastei de cocainã sunt de mai scurtã duratã si, uneori consumatorii ei fumeazã timp de câteva ore. Din 1985, pasta de coca nu a mai fost importatã de Statele Unite pe scarã largã, dar deoarece procesarea brutã a pastei este mai ieftinã decât producerea clorhidratului de cocainã, situatia se poate schimba.

Cei ce consumã cocaina declarã cã folosirea drogului este mult mai importantã decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul de muncã. Principala lor problema este cum sã inlãture efectele neplãcute ale lipsei drogului si numai acest lucru ne-ar putea convinge sã nu il folosim.

Efectele cocainei asupra corpului omenesc

Cocaina are un efect anestezic datoritã interferentei sale in transmiterea informatiilor de la o celulã nervoasã la alta. Folositã altãdatã ca anestezic local in chirurgia ocularã, s-a descoperit cã afecteazã corneea si are si alte efecte secundare nedorite.

Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteazã (sau contractã) vasele de sânge. De asemenea, accelereazã respiratiã si mãreste temperatura corpului, induce starea de vomã. In doze mãrite pot produce o stare de tremur si convulsii. Aceste efecte de stimulare pot rapid sã conducã la un colaps al sistemului nervos central, care poate duce la rândul lui la insuficientã respiratorie si/sau stop cardiac si, intr-un final, la moarte. Dupã expuneri frecvente la efectele cocainei anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creierului legate de emotivitate si motivatie) sunt mult mai sensibile la un tip de convulsii similare epilepsiei.

Cocaina produce o puternicã pierdere a apetitului, ceea ce duce la o severã pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemenea, conduce si la aparitia insomniilor.

Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuit paranoia, delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile, cresterea numãrului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea, depresia si lipsa motivationalã.Datoritã solicitãrii sporite a inimii din timpul consumului de cocainã, persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea sau cei cu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unor traumatisme fatale.

Existã rare cazuri de hemoragii cerebrale (sângerãri in interiorul creierului) datorate unei mãriri acute a presiunii sangvine.

Dacã este administratã intravenos, seringile nesterile pot cauza infectii si boli. Aceste afectiuni pot include hepatita B, otrãvirea sângelui, inflamarea inimii si a valvelor sale si, bineinteles, S.I.D.A.

Fumatul pastei de cocainã produce grave complicatii: bronsita, tuse persistentã, imagine neclarã, disfunctii ale circulatiei pulmonare. Folosirea frecventã si vicioasã a cocainei duce la depresie, anxietate, iritabilitate si la alte boli psihice mentionate anterior.

In ciuda faptului cã este posibil ca folosirea continuã a cocainei sã nu reducã efectele neplãcute ale renuntãrii la drog, dependentilor le este foarte greu sã renunte, atâta vreme cât il pot obtine cu usurintã.

LEGE nr.143 din 26 iulie 2000
privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

Textul actului publicat în M.Of. nr. 362/3 aug. 2000

Parlamentul României adoptã prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziþii generale
Art. 1. - În prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmãtorul înþeles:
a) substanþe aflate sub control national - drogurile si precursorii înscrisi în tabelele-anexã nr. I-IV care fac parte integrantã din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanþã de urgenþã a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau substanþe, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sãnãtãtii;
b) droguri - plantele si substanþele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, înscrise în tabelele nr. I-III;
c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I si II;
d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III;
e) precursori - substanþele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;
f) inhalanti chimici toxici - substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sãnãtãtii;
g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control national, fãrã prescripþie medicalã;
h) toxicoman - persoana care se aflã în stare de dependenþã fizicã si/sau psihicã cauzatã de consumul de droguri, constatatã de una dintre unitãtile sanitare stabilite în acest sens de Ministerul Sãnãtãtii;
i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicalã mãsurile ce pot fi luate pentru înlãturarea dependenþei fizice si/sau psihice fatã de droguri;
j) livrarea supravegheatã - metoda folositã de instituþiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care constã în permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tãrii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substanþe care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii activitãtilor infractionale si al identificãrii persoanelor implicate în aceste activitãti;
k) investigatori acoperiti - politisti special desemnati sã efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii în vederea strângerii datelor privind existenþa infractiunii si identificarea fãptuitorilor si acte premergãtoare, sub o altã identitate decât cea realã, atribuitã pentru o perioadã determinatã.
CAPITOLUL II
Sanctionarea traficului si a altor operaþiuni ilicite cu substanþe aflate sub control national
Art. 2. - (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpãrarea, deþinerea ori alte operaþiuni privind circulatia drogurilor de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 3. - (1) Introducerea sau scoaterea din tarã, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fãrã drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Dacã faptele prevãzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4. - Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpãrarea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fãrã drept, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5. - Punerea la dispoziþie, cu stiintã, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricãrui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseste cu închisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 6. - (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenþie, de cãtre medic, fãrã ca aceasta sã fie necesarã din punct de vedere medical, se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsã se sancþioneazã si eliberarea sau obþinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise în conditiile prevãzute la alin. (1) sau a unei retete medicale falsificate.
Art. 7. - Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara conditiilor legale, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.
Art. 8. - Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã.
Art. 9. - Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpãrarea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizãrii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicitã de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 10. - Organizarea, conducerea sau finanþarea faptelor prevãzute la art. 2-9 se pedepseste cu pedepsele prevãzute de lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art. 11. - (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacã este urmat de executare, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Dacã îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendã.
Art. 12. - (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viatã sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevãzute la art. 2, 3 si 5, dacã persoana care le-a sãvârsit face parte dintr-o organizaþie sau asociaþie ori dintr-un grup de cel puþin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite în scopul comiterii acelor fapte si al obþinerii de beneficii materiale sau de alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani faptele prevãzute la art. 4, 6, 7, 9 si 11, dacã au fost sãvârsite în condiþiile prevãzute la alin. (1).
(3) În cazul infractiunilor prevãzute la alin. (1) si (2), dacã faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detenþiunea pe viatã sau închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 13. - (1) Tentativa la infracþiunile prevãzute la art. 2-7, la art. 9 si 10 se pedepseste.
(2) Se considerã tentativã si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de mãsuri în vederea comiterii infractiunilor prevãzute la alin. (1).
Art. 14. - Cu privire la infractiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lângã situatiile prevãzute în Codul penal, constituie circumstante agravante urmãtoarele situatii:
a) persoana care a comis infractiunea îndeplinea o functie ce implicã exercitiul autoritãtii publice, iar fapta a fost comisã în exercitarea acestei functii;
b) fapta a fost comisã de un cadru medical sau de o persoanã care are, potrivit legii, atributii în lupta împotriva drogurilor;
c) drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate în curã de dezintoxicare sau sub supraveghere medicalã ori s-au efectuat alte asemenea activitãti interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacã fapta a fost comisã într-o institutie sau unitate medicalã, de învãþãmânt, militarã, loc de detentie, centre de asistenþã socialã, de reeducare sau instituþie medical-educativã, locuri în care elevii, studentii si tinerii desfãsoarã activitãti educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;
d) folosirea minorilor în sãvârsirea faptelor prevãzute la art. 2-11;
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanþe care le-au mãrit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art. 15. - Nu se pedepseste persoana care, mai înainte de a fi începutã urmãrirea penalã, denunþã autoritãtilor competente participarea sa la o asociatie sau înþelegere în vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevãzute la art. 2-10, permitând astfel identificarea si tragerea la rãspundere penalã a celorlalti participanti.
Art. 16. - Persoana care a comis una dintre infractiunile prevãzute la art. 2-10, iar în timpul urmãririi penale denuntã si faciliteazã identificarea si tragerea la rãspundere penalã a altor persoane care au sãvârsit infractiuni legate de droguri beneficiazã de reducerea la jumãtate a limitelor pedepsei prevãzute de lege.
Art. 17. - (1) Drogurile si alte bunuri care au fãcut obiectul infractiunilor prevãzute la art. 2-10 se confiscã, iar dacã acestea nu se gãsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
(2) Se confiscã, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevãzute la alin. (1).
Art. 18. - (1) Drogurile ridicate în vederea confiscãrii se distrug. Pãstrarea de contraprobe este obligatorie.
(2) Sunt exceptate de la distrugere:
a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitãtilor spitalicesti, dupã avizul prealabil al Direcþiei farmaceutice din cadrul Ministerului Sãnãtãtii;
b) plantele si substanþele utilizabile în industria farmaceuticã sau în altã industrie, în funcþie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat sã le utilizeze ori sã le exporte;
c) unele cantitãþi corespunzãtoare, care vor fi pãstrate în scop didactic si de cercetare stiintificã sau au fost remise institutiilor care detin câini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregãtirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.
(3) Distrugerea drogurilor se efectueazã periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de cãtre o comisie formatã din câte un reprezentant al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, al Ministerului Sãnãtãtii - Directia farmaceuticã, al Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protecþiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliþiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitãti.
Art. 19. - În cazul în care un toxicoman este condamnat pentru sãvârsirea unei infractiuni, se aplicã în mod corespunzãtor dispoziþiile Codului penal si ale Codului de procedurã penalã.
CAPITOLUL III
Dispozitii procedurale
Art. 20. - Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie poate autoriza, la solicitarea institutiilor sau organelor legal abilitate, efectuarea de livrãri supravegheate, cu sau fãrã substituirea totalã a drogurilor ori a precursorilor.
Art. 21. - (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor si obtinerea mijloacelor de probã, în situatiile în care existã indicii temeinice cã a fost sãvârsitã sau cã se pregãteste comiterea unei infractiuni dintre cele prevãzute în prezenta lege.
(2) Autorizarea este datã în formã scrisã pentru o perioadã de cel mult 60 de zile si poate fi prelungitã pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depãsi 30 de zile.
Art. 22. - (1) Politistii din formatiunile de specialitate, care actioneazã ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora pot procura droguri, substante chimice, esentiale si precursori, cu autorizarea prealabilã a procurorului, în vederea descoperirii activitãtilor infractionale si a identificãrii persoanelor implicate în astfel de activitãti.
(2) Actele încheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevãzuti la alin. (1), pot constitui mijloace de probã.
Art. 23. - (1) Când sunt indicii temeinice cã o persoanã care pregãteste comiterea unei infractiuni dintre cele prevãzute în prezenta lege sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de urmãrire penalã poate, cu autorizarea procurorului, sã aibã acces pe o perioadã determinatã la aceste sisteme si sã le supravegheze.
(2) Dispoziþiile art. 911-915 din Codul de procedurã penalã se aplicã în mod corespunzãtor.
Art. 24. - Perchezitia se poate efectua în locurile în care sunt indicii cã s-a comis ori cã se pregãteste sãvârsirea uneia dintre infractiunile prevãzute în prezenta lege, cu respectarea dispoziþiilor Codului de procedurã penalã.
Art. 25. - (1) În cazul în care existã indicii temeinice cã o persoanã transportã droguri ascunse în corpul sãu, pe baza consimtãmântului scris, organul de urmãrire penalã dispune efectuarea unor examene medicale, în vederea depistãrii acestora. În caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona si unitatea medicalã ce urmeazã sã efectueze aceste investigatii medicale.
(2) Actele consemnând rezultatul investigaþiilor medicale, precum si cele privind modul în care acestea s-au efectuat se transmit de îndatã procurorului sau, dupã caz, organului de urmãrire penalã care le-a solicitat.
Art. 26. - Formatiunea centralã de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliþiei este unica formatiune care coordoneazã si centralizeazã toate datele care vizeazã drogurile, substanþele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.
CAPITOLUL IV
Mãsuri împotriva consumului ilicit de droguri
Art. 27. - (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fãrã prescriptie medicalã, este interzis pe teritoriul României.
(2) Persoana care consumã ilicit droguri aflate sub control national este supusã, dupã caz, uneia dintre urmãtoarele mãsuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicalã.
(3) Mãsurile prevãzute la alin. (2) sunt dispuse de una dintre unitãtile medicale stabilite de Ministerul Sãnãtãtii, pe baza unei expertize medico-legale.
(4) Decizia unitãtii medicale poate fi atacatã cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã îsi are sediul unitatea medicalã.
(5) Hotãrârea judecãtoriei poate fi atacatã cu recurs.
Art. 28. - (1) Cura de dezintoxicare se realizeazã în regim de spitalizare în una dintre unitãtile medicale stabilite de Ministerul Sãnãtãtii, care sunt obligate sã verifice periodic oportunitatea continuãrii curei.
(2) Când nu este necesarã cura de dezintoxicare, persoana este supusã supravegherii medicale într-o unitate medicalã, publicã sau privatã, dintre cele stabilite de Ministerul Sãnãtãtii, care aplicã mãsurile medicale necesare, tinând seama de starea de sãnãtate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine.
(3) Supravegherea medicalã este asiguratã în mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevãzute la alin. (2), împreunã cu o familie, o persoanã sau o colectivitate, care prezintã aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicalã, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si, în functie de posibilitãtile materiale, de cãtre persoana în cauzã, de familie sau de un organism privat, în condiþiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sãnãtãtii si al ministrului finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sãnãtãtii vor stabili printr-un ordin comun mãsurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor în penitenciare.
Art. 29. - (1) Toxicomanii care se prezintã din proprie initiativã la o unitate medicalã specializatã sau la un dispensar, pentru a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament în conditiile prevãzute la alin. (1) primesc, la cererea lor, câte un certificat nominal, în care se vor mentiona unitatea emitentã, datele de identificare a persoanei în cauzã, durata si obiectul tratamentului, starea sãnãtãtii la terminarea sau la întreruperea tratamentului.
Art. 30. - Orice persoanã care are cunostintã despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitãtile medicale stabilite de Ministerul Sãnãtãtii, care va proceda conform legii.

PRESEDINTELE SENATULUI

In 16 Octombrie 2008 TVR International a difuzat in cadrul emisiunii "LUMEA SI NOI " un interviu realizat in Torino cu ziarista Maria Cristina Cojocaru corespondenta din Romanai a Telejurnalului in limba romana de la Torino . Interviul poate fi vizionat on line de pe situl Televiziunii Romane de la acest link ,clik pe emisiunea din 16/10/2008 .
http://www.tvr.ro/emisiune.php?id=609#

Interviu TVR International 16 octombrie 2008

In 16 Octombrie 2008 TVR International a difuzat in cadrul emisiunii "LUMEA SI NOI " un interviu realizat in Torino cu ziarista Maria Cristina Cojocaru corespondenta din Romanai a Telejurnalului in limba romana de la Torino . Interviul poate fi vizionat on line de pe situl Televiziunii Romane de la acest link ,clik pe emisiunea din 16/10/2008 .
http://www.tvr.ro/emisiune.php?id=609#

In Piemonte la tv parla romeno
Si chiama "Tele-Obiectiv" ed è un programma tv destinato ai cittadini romeni che vivono a Torino e in Piemonte. Il telegiornale-rotocalco, in lingua romena, sottotitolato in italiano, andrà in onda ogni settimana sull'emittente televisiva Rete 7 Piemonte. Dodici minuti di informazione, ogni venerdì, alle 19.35. L'iniziativa nasce grazie alla giornalista romena Laura Goldan con la collaborazione di Florentina Dumitrachi e Maria Cristina Cojocaru. La comunità romena è la più numerosa d'Italia: sono almeno in 60mila i romeni residenti a Torino, numero che aumenta se si considera il bacino di utenza di Rete 7, che va dalla Liguria alla Lombardia e alla Valle d'Aosta. L'emittente mette a disposizione gratuitamente lo spazio televisivo, assicurando anche l'assistenza tecnica. L'esperimento è monitorato dal Co.Re.Com, il Comitato Regionale per le Comunicazioni della Regione Piemonte.

link: http://www.fondoprimi.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=3&Itemid=117