Blog - Maria Cristina Cojocaru

4.3. Cauzele consumului de droguri

Tendintã de experimentare, curiozitate
Presiunea grupului
Disponibilitatea drogului
Personalitatea si mediul social (drogul poate reprezenta un mod de evadare dintr-o realitate durã)
Mass-media (anumiti idoli ai tinerilor, care consumã droguri, beneficiazã de o largã publicitate)
4.4. Riscuri pentru sãnãtate

Riscurile pentru sãnãtate variazã în functie de tipul de drog, modul de administrare si statusul afectiv, fizic si nutritional al consumatorului.

§ Riscul ce-l comportã utilizarea drogului a fost accentuat, într-o manierã spectaculoasã de propagarea infectiei cu HIV, pentru cei care-si administreazã drogul prin injectare si împart între ei acele si seringile contaminate.

§ Consumul cronic de opiacee poate produce afectare hepaticã, infectii si afectiuni neurologice. Dependenta de opiacee, în special de heroinã, se asociazã cu mortinatalitate, retard de crestere fetalã si morbiditate neonatalã.

Supradoza este cauza principalã de deces prematur dar mai existã si alte cauze ca socul anafilactic, septicemia, endocardita, hepatita si violenta cu o crestere a nivelului sinuciderilor.

§ Benzodiazepinele sunt tranchilizantele cele mai frecvent folosite. Chiar si la doze terapeutice, anumite benzodiazepine ca lorazepam-ul si oxazepam-ul, pot induce obisnuintã si fenomene de sevraj.

Decesul în cazul drogurilor deprimante ale SNC poatã sã aparã în urma administrãrii accidental sau voluntar (suicid) a unei supradoze. În cursul crizelor de sevraj, cu gravitate mare, pot apare convulsii si o stare de rãu epileptic care de asemenea pun viata în pericol.
S-a avansat ideea ca un consum prelungit de sedative poate antrena schimbãri de personalitate, în special în cazul benzodiazepinelor (diazepam, clordiazepoxid); de asemenea s-a demonstrat cã benzodiazepinele altereazã memoria si vigilenta.

§ În cazul stimulantelor consecintele observate asupra sãnãtãtii depind de modul de administrare a produsului, dar si de frecventã si dozã. Fenomenele obisnuite produse de acestea sunt insomnia, scãderea în greutate, halucinatiile, psihoza paranoidã si crizele cardiace. În cazul administrãrii i.v. a amfetaminelor poate sã aparã deces prin stop cardiac, accidente cerebrovasculare, precum si prin complicatii (septicemie) ca urmare a injectãrii. Psihoza amfetaminicã este principala maladie psihiatricã legatã de folosirea acestor droguri; aceastã psihozã nu apare sistematic si e reversibilã în perioada de abstinentã.

Morbiditatea si mortalitatea asociate cocainei sunt mai crescute în cazul produsului injectabil fatã de prizare. În cazul unui supradoze poate apare deces prin stop cardiac sau hemoragie cerebralã.

Principiile active ale khat-ului (cathina si cathinona) au proprietãti similare amfetaminelor, dar sunt mai putin stimulante si toxice.

§ Halucinogenele (cel mai folosit este LSD) induc în special psihozã acutã, eventual psihozã cronicã, stãri depresive precum si simptome neurologice (convulsii sau tulburãri de perceptie). Anumiti consumatori rãmân într-o stare psihoticã si comportamentul lor nu se distinge de cel al unui schizofren cronic. Moartea poate surveni accidental sau prin suicid atunci când consumatorul se gãseste sub influenta halucinogenului.

§ Morbiditatea legatã de abuzul cronic de canabis apare ca rezultat al obiceiului de a-l fuma, efectele fiind similare cu cele ale tutunului. Efectele canabisului asupra proceselor hormonale, imunologice, de reproducere sunt insuficient demonstrate (si numai pe experiment animal). Psihoza consecutivã prizãrii canabisului este reversibilã si apare la mai putin de 1% din consumatori.

§ Substantele utilizate prin inhalare pot produce moarte subitã prin fibrilatie, depresie respiratorie, asfixie. De asemenea, în caz de inhalare prelungitã apar leziuni hepatice si renale precum si afectarea mãduvei osoase.

§ Abuzul de droguri cauzeazã si alte tipuri de probleme comportamentale si sociale: suicidul, accidentele, absenteismul, delicventa etc. Toxicomanii cronici au tendinta de a-si abandona familia, scoala si au un cerc de prieteni unde consumul de droguri este foarte rãspândit. De cele mai multe ori, pãrintii lor sunt ei însisi tributari alcoolului si tranchilizantelor. Deoarece consumul de droguri este ilegal, utilizatorii si furnizorii sunt direct sau indirect implicati într-o retea de delicventã si posibil de violentã (datoritã sumelor de bani pe care le procurã comertul ilicit cu droguri). Este un motiv din cauza cãruia numerosi tineri recurg la crime si prostitutie pentru a-si cumpãra drogul.